Slujba la a doua nuntă

Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este împărăţia…, apoi troparul zilei.

Ectenia:

Cu pace Domnului să ne rugăm.

Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.

Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.

Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce intră într‑însa cu credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu, Domnului să ne rugăm.

Pentru robii lui Dumnezeu (N), pentru ocrotirea cea de la Dumnezeu şi pentru bună‑vieţuirea lor împreună, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să vieţuiască ei în bună‑înţelegere, Domnului să ne rugăm.

Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.

Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind‑o; pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Preotul:

Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Diaconul: Domnului să ne rugăm.

Apoi preotul zice această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Dumnezeule cel veşnic, Care pe cele risipite le aduni întru una şi ai pus dragostea legătură nestricată; Cel ce ai binecuvântat pe Isaac şi pe Rebeca şi i‑ai arătat pe ei moştenitori făgăduinţei Tale; Însuţi binecuvintează şi pe robii Tăi aceştia (N), povăţuindu‑i pe dânşii spre tot lucrul bun. Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Preotul: Pace tuturor.

Diaconul: Capetele voastre Domnului să le plecaţi.

Preotul zice această

Rugăciune

Domnului să ne rugăm

(letrină două rânduri) Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce dintre neamuri mai înainte Ţi‑ai logodit Biserica, fecioară curată, binecuvintează logodna aceasta; uneşte şi păzeşte pe robii Tăi aceştia (N), în pace şi într‑un gând.

Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Apoi luând preotul întâi inelul cel din dreapta, face cu el chipul crucii pe faţa mirelui zicând de trei ori:

 

Se logodeşte robul lui Dumnezeu (N), cu roaba lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Şi îl pune, împreună cu nunul, în degetul mâinii drepte a mirelui. Asemenea şi miresei, făcând chipul crucii, zice de trei ori:

Se logodeşte roaba lui Dumnezeu (N), cu robul lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Iar pe acesta îl pune, împreună cu nuna, în degetul mâinii drepte a miresei.

Diaconul: Domnului să ne rugăm.

Apoi preotul zice această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Care pe toţi îi miluieşti şi de toate porţi grijă, Cel ce ştii cele ascunse ale oamenilor şi ai cunoştinţă de toate, curăţeşte păcatele noastre şi iartă fărădelegile robilor Tăi, chemându‑i pe dânşii la pocăinţă, şi dându‑le lor iertare de greşeale, curăţire de păcate, dezlegare fărădelegilor celor de voie şi celor fără de voie. Cel ce ştii neputinţa firii omeneşti, Ziditorule şi Făcătorule, Care ai iertat pe Rahav cea desfrânată şi ai primit pocăinţa vameşului, nu pomeni păcatele tinereţii cele făcute de noi din neştiinţă. Căci de vei căuta spre fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Sau cine se va îndreptăţi înaintea Ta? Că numai Tu singur eşti drept, fără de păcat, sfânt, mult‑milostiv, mult‑îndurat, şi‑Ţi pare rău de răutăţile oamenilor. Tu, Stăpâne, Cel ce ai însoţit pe robii Tăi aceştia (N), uneşte‑i unul cu altul în dragoste, dăruieşte‑le lor întoarcerea vameşului, lacrimile desfrânatei, mărturisirea tâlharului; ca prin pocăinţă din toată inima lor, într‑un gând şi în pace făcând poruncile Tale, să se învrednicească şi de împărăţia Ta cea cerească. Pentru că Tu eşti chivernisitorul tuturor şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Preotul: Pace tuturor. Diaconul: Capetele vostre Domnului să le plecaţi.

Preotul zice această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Doamne Iisuse Hristoase, Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce Te‑ai înălţat pe cinstita şi de viaţă făcătoare Cruce şi ai rupt zapisul care era asupra noastră, şi ne‑ai izbăvit pe noi din stăpânirea diavolului, curăţeşte fărădelegile robilor Tăi, pentru că neputând purta zăduful şi greutatea zilei şi aprinderea trupească, vin împreună la primirea nunţii a doua, precum ai pus lege prin Pavel apostolul, vasul Tău cel ales, care a zis pentru noi smeriţii că mai bine este a se căsători în Domnul decât a arde. Însuţi, ca un bun şi iubitor de oameni, miluieşte şi iartă, curăţeşte, slăbeşte şi lasă greşealele noastre, că Tu eşti Cel ce ai ridicat pe umeri neputinţele noastre, că nimeni nu este fără de păcat sau fără de întinare, chiar dacă viaţa lui este de o singură zi; numai Tu singur ai purtat trup fără a săvârşi păcat şi ne‑ai dăruit şi nouă nepătimire în viaţa cea de veci.

Că Tu eşti Dumnezeul nostru, Dumnezeul celor ce se pocăiesc, şi Ţie slavă înălţăm împreună şi Părintelui Tău celui fără de început şi Preasfântului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Diaconul: Domnului să ne rugăm.

Preotul zice această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Dumnezeule cel sfânt, Care din ţărână ai făcut pe om şi din coasta lui ai făcut femeie şi ai însoţit‑o lui spre ajutor, pentru că aşa a plăcut slavei Tale să nu fie omul singur pe pământ, Însuţi şi acum, Stăpâne, întinde mâna Ta din sfântul Tău locaş şi uneşte pe robul Tău (N), cu roaba Ta (N), pentru că de către Tine se însoţeşte bărbatul cu femeia. Uneşte‑i pe dânşii într‑un gând; încununează‑i într‑un trup; dăruieşte‑le lor roadă pântecelui, dobândire de prunci buni. Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

După aceasta, luând preotul cununia şi făcând cu dânsa chipul crucii pe faţa mirelui, zice de trei ori:

Se cunună robul lui Dumnezeu (N), cu roaba lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Şi după ce sărută mirele cununia, preotul, împreună cu nunul, i‑o pune pe cap. Asemenea face şi la mireasă, zicând de trei ori:

Se cunună roaba lui Dumnezeu (N), cu robul lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Şi pune, împreună cu nuna, cununia pe capul miresei. Apoi îi binecuvintează pe ei de trei ori, zicând:

Doamne, Dumnezeul nostru, cu mărire şi cu cinste încununează‑i pe dânşii.

După aceasta citeşte Apostolul şi Evanghelia, pe care caută‑le înapoi la cununia întâi, paginile 76‑77.

Apoi diaconul zice:

Să zicem toţi din tot sufletul şi din tot cugetul nostru, să zicem.

Doamne atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, rugămu‑ne Ţie, auzi‑ne şi ne miluieşte.

Miluieşte‑ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu‑ne Ţie, auzi‑ne şi ne miluieşte.

Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, paza, iertarea şi lăsarea păcatelor robilor Tăi (N).

Încă ne rugăm pentru poporul ce stă înainte în sfântă biserica aceasta, pentru sănătatea şi pentru mântuirea lui.

Încă ne rugăm pentru toţi fraţii noştri şi pentru toţi dreptmăritorii creştini, pentru sănătatea şi mântuirea lor.

Preotul:

Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Diaconul: Domnului să ne rugăm.

Preotul zice cu glas stare această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Doamne Dumnezeul nostru, Care, în purtarea Ta de grijă cea de mântuire, ai binevoit în Cana Galileii a arăta nunta cinstită prin venirea Ta, Însuţi şi acum pe robii Tăi aceştia (N), pe care ai binevoit a‑i însoţi unul cu altul, păzeşte‑i în pace şi în bună înţelegere. Arată nunta lor cinstită, fereşte patul lor neîntinat. Binevoieşte să‑şi petreacă viaţa lor fără prihană. Şi‑i învredniceşte pe dânşii să ajungă bătrâneţi fericite, cu inimă curată împlinind poruncile Tale. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, Dumnezeu care miluieşti şi mântuieşti, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Preasfântului şi bunului şi de‑viaţă‑făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin. Iar diaconul zice ectenia: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi… (Caută la pagina 89).

Iar preotul zice:

Şi ne învredniceşte pe noi, Stăpâne, cu îndrăznire, fără de osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeule cel ceresc, Tată, şi a zice:

Strana: Tatăl nostru…

Apoi preotul:

Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Preotul: Pace tuturor. Diaconul: Capetele voastre Domnului să le plecaţi. După aceea se aduc paharul cu vin şi pâine şi le binecuvintează preotul. Diaconul: Domnului să ne rugăm.

Preotul zice această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Dumnezeule, Cel ce toate le‑ai făcut cu puterea Ta şi ai întărit pământul şi ai înfrumuseţat cununa tuturor celor făcute de Tine, şi acest pahar de obşte, pe care l‑ai dat celor ce se însoţesc prin unirea nunţii, binecuvintează‑l cu binecuvântare duhovnicească. Că s‑a binecuvântat numele Tău şi s‑a preaslăvit împărăţia Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Apoi cântăreţii cântă: Paharul mântuirii… iar preotul, luând pâinea şi paharul cu vin, dă mirelui de gustă de câte trei ori; asemenea şi miresei. Şi îndată, luând cădelniţa, începe a cădi împrejurul mesei, făcând ocolire cu cei cununaţi şi cu nunii, de trei ori, cântând troparul acesta, glasul al 5‑lea:

Isaie, dănţuieşte; Fecioara a avut în pântece şi a născut Fiu pe Emmanuel, pe Dumnezeu şi Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu‑l, pe Fecioara o fericim.

Alte tropare, glasul al 7‑lea:

Sfinţilor mucenici, care bine v‑aţi nevoit şi v‑aţi încununat, rugaţi‑vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre.

Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule; lauda apostolilor şi bucuria mucenicilor, a căror propovăduire este Treimea cea de o fiinţă.

Cei cununaţi pleacă fruntea spre Sfânta Evanghelie. După aceea preotul ia, împreună cu nunul, cununia de la mire, după ce a zis:

Mărit să fii mire ca Avraam, binecuvântat să fii ca Isaac, să te înmulţeşti ca Iacov, umblând în pace şi lucrând în dreptate poruncile lui Dumnezeu.

Preotul ia, împreună cu nuna, cununia de la mireasă, după ce a zis:

Şi tu mireasă, mărită să fii ca Sarra, să te veseleşti ca Rebeca, să te înmulţeşti ca Rahela, veselindu‑te cu bărbatul tău şi păzind rânduielile Legii, că aşa a binevoit Dumnezeu.

Apoi diaconul: Domnului să ne rugăm.

(letrină două rânduri) Doamne, Dumnezeul nostru, Care ai venit în Cana Galileii şi nunta de acolo ai binecuvântat‑o, binecuvintează şi pe robii Tăi aceştia (N), care cu purtarea Ta de grijă s‑au însoţit prin unirea nunţii. Binecuvintează intrările şi ieşirile lor. Înmulţeşte cu bunătăţi viaţa lor. Primeşte cununile lor în împărăţia Ta, păzindu‑i curaţi, fără prihană şi neasupriţi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Preotul: Pace tuturor. Diaconul: Capetele voastre Domnului să le plecaţi.

Apoi preotul zice această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Treimea cea întru tot sfântă şi de o fiinţă şi începătoare de viaţă, o Dumnezeire şi o împărăţie, să vă binecuvinteze pe voi. Să vă dea vouă viaţă îndelungată, naştere de prunci buni, spor în viaţă şi în credinţă. Să vă umple pe voi de toate bunătăţile cele pământeşti şi să vă învrednicească şi de desfătarea bunătăţilor celor făgăduite; pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor.

Şi sfârşitul acesta: Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Strana: Slavă… Şi acum…

Preotul:

(letrină două rânduri) Cel ce cu venirea Sa în Cana Galileii a arătat nunta cinstită, Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor apostoli, ale sfinţilor de Dumnezeu încununaţi şi întocmai cu apostolii, împăraţii Constantin şi Elena, ale Sfântului marelui Mucenic Procopie, şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi iubitor de oameni.

Apoi cei cununaţi urmează pe preot la icoana Mântuitorului şi la icoana Maicii Domnului unde se închină şi le sărută. Vin la masă unde primesc felicitările.

Această slujbă se face neschimbată şi la a treia nuntă.

Iar a patra nuntă, nimeni să nu îndrăznească să o săvârşească, pentru că este o fărădelege; şi cine va îndrăzni a cununa să ştie bine că va cădea în osânda canonisirii şi va fi pedepsit greu, lipsindu‑se de harul preoţiei.

 

Spre ştiinţă

S‑a luat obiceiul ca, după 25 de ani de convieţuire, soţii care au primit Sfânta Taină a Cununiei să ceară preoţilor să le facă aşa‑numita «cununie de argint», iar după 50 de ani «cununia de aur», sau după 75 de ani – ceea ce este o situaţie cu totul rară – «cununia de diamant».

Pentru îndrumarea preoţilor arătăm că la astfel de ocazii se va săvârşi Rânduiala Slujbei de mulţumire pentru toată facerea de bine primită de la Dumnezeu, adăugându‑se la ectenii, când se rostesc mulţumirile: Pentru binefacerile ce au fost asupra robilor lui Dumnezeu (N), în timpul celor 25 (respectiv 50 sau 75) de ani de împreună‑vieţuire. Acelaşi adaos se va pune şi la Rugăciunea de mulţumire de la sfârşitul slujbei.

Întrucât unii credincioşi schimbă din nou, cu acest prilej, inele (de argint, aur etc.), aceste inele, după ce se face cu ele semnul Sfintei Cruci pe Sfânta Evanghelie, vor fi puse în degetele inelare ale celor pentru care se face Slujba de mulţumire, cu formula: Se binecuvintează robul lui Dumnezeu (N), cu roaba lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin (de 3 ori).

Punerea inelelor se obişnuieşte a se face înainte de rostirea Rugăciunii de mulţumire de la sfârşitul Slujbei de mulţumire, naşii schimbându‑le ca şi la logodnă.

Slujba se încheie cu apolisul de la rânduiala Cununiei.

Această slujbă nu face parte din Sfintele Taine. Am considerat totuşi că e bine să o aşezăm aici, în dorinţa de a veni în ajutorul preoţilor care o vor folosi astfel cu mai multă uşurinţă.